METODOLOGIA PACT
Echipa PACT are expertiza in urmatoarele arii ce tin de domeniul dezvoltarii comunitare:
- analiza participativa a nevoilor şi resurselor din comunitate
- planificare (strategica) participativa
- planificare şi management de proiect
- dezvoltare organizationala
- relatii publice
- comunicare
- strangere de fonduri
- educatie financiara
- antreprenoriat
Metodologia programelor şi proiectelor noastre este construita pe un set de valori şi principii care stau la baza intregii activitati a Fundatiei PACT:
- dezvoltare comunitara
- abordare participativa
- participare publica
- activism civic
- abordarea dezvoltarii „de jos in sus”
- potentialul latent (ce poate fi activat) al cunoaşterii existente la nivel local (local knowledge)
- incredere in capacitatea membrilor comunitatii de a gasi solutii viabile şi eficiente pentru problemele sau nevoile propriei comunitati
- respect pentru optiunile de dezvoltare ale membrilor comunitatii
Strategia de lucru a Fundatiei PACT este de a crea şi de a dezvolta capacitatea unor organizatii comunitare care sa reprezinte interesele diferitelor grupuri comunitare şi pe care sa le sprijine pentru a gasi solutii la diverse probleme cu care se confrunta. in procesul de dezvoltare a unor programe şi proiecte adresate grupurilor dezavantajate şi marginalizate din zonele rurale şi urbane mici şi mijlocii, utilizam o abordare de tip dezvoltare comunitara constand in mai multe metode diferite (dezvoltare de organizatii comunitare, facilitare comunitara, consultanta, instruire a membrilor comunitatii şi chiar a diferitilor agenti de dezvoltare locala, mica finantare etc.).
Pentru a pune in aplicare principiile noastre, am realizat o combinatie intre invatare şi actiune care sa stimuleze beneficiarii sa deprinda cunoştinte, dar şi abilitati practice şi mai ales sa le dea incredere pentru a initia in comunitati actiuni şi proiecte de dezvoltare.
Cu privire la invatare, prin metodologia programelor şi proiectelor noastre avem in vedere sa facilitam invatarea pe trei nivele: individual, organizational şi comunitar. Astfel ca diferitele elemente ale programelor şi proiectelor noastre tintesc tocmai aceste nivele, fie separat, fie in combinatie (ex. instruirile rezidentiale vizeaza invatarea individuala, consultanta, impartaşirea de cunoştinte şi schimburile de experienta vizeaza invatarea individuala şi organizationala, proiectele practice vizeaza toate cele trei nivele de invatare). Programele noastre de instruire se bazeaza pe dezvoltarea de competente, iar in acest sens am adoptat o larga definitie a competentei care include cunoştinte, abilitati, motivare şi un mediu inconjurator favorabil.
In baza experientei noastre de lucru, consideram ca se poate construi capacitate in comunitate lucrand pe mai multe dimensiuni la nivelul comunitatii:
- participare – implicarea membrilor comunitatii, ca indivizi, in grupuri mici şi organizatii mai mari
- lideri comunitari (leadership) - strans legat de conceptul de participare; liderii joaca un rol important in dezvoltarea grupurilor mici şi a organizatiilor comunitare ca parte din continuul abilitarii comunitatii
- structuri organizationale – cum sunt organizatiile comunitare sau grupurile comunitare informale, existenta şi nivelul la care functioneaza aceste organizatii sunt cruciale pentru modul in care oamenii se reunesc pentru a socializa şi a işi indrepta atentia asupra preocuparilor şi problemelor lor comune
- evaluarea nevoilor sau problemelor – in viziunea noastra, acest element este cu atat mai constructiv in ceea ce priveşte capacitatea atunci cand identificarea problemelor, a solutiilor la acele probleme şi actiunile de solutionare a problemelor sunt indeplinite de catre membrii comunitatii
- mobilizarea de resurse – abilitatea comunitatii de a mobiliza resurse din interiorul sau, cat şi abilitatea de a negocia şi a atrage resurse din exterior
- gandirea critica sau conştientizarea critica – abilitatea unui grup sau a unei comunitati de a evalua cauzele sociale, politice, economice sau contextuale de alta natura care contribuie la nivelul lor de dezavantajare
- legaturile sau relationarea cu alte persoane sau organizatii – include parteneriate, protocoale de colaborare, coalitii sau aliante benevole stabilite pentru a se adresa problemelor comunitatii
- managementul de proiect – contribuie la abilitarea comunitatii si include in principal controlul detinut de factorii interesati primari asupra deciziilor cu privire la planificare, implementare, evaluare, finantare, administrare, raportare si gestionarea conflictelor
METODE PARTICIPATIVE UTILIZATE DE FUNDATIA PACT IN LUCRUL CU BENEFICIARII SAI:
- Harta comunitatii - este poate cea mai buna metoda de a incepe lucrul cu o comunitate; ea reprezinta perspectiva si perceptia celor care au realizat-o, respectiv a membrilor comunitatii, asupra resurselor locale, modul in care acestea sunt folosite, caracteristici ale gospodariilor etc.; de aceea, persoana care faciliteaza intalnirea nu trebuie sa deseneze harta; se realizeaza o plimbare (mentala sau propriu-zisa) impreuna cu un grup de membri ai comunitatii prin comunitate, dupa care se realizeaza o harta a locului; cei care realizeaza harta sunt incurajati sa reprezinte pe ea cladiri – case ale locuitorilor, facilitati ale comunitatii (infrastructura), dotari si lipsuri; un alt mod de a realiza aceasta harta este ca indivizi sau grupuri mici de oameni sa realizeze cate o harta separata, iar apoi, ca un exercitiu de grup, toate grupurile mici realizeaza o harta mare (folosind coli mari de hartie, eventual coli de flipchart), combinand si sintetizand tot ce s-a reprezentat pe hartile mici.
- Inventarul comunitatii – are ca scop evaluarea punctelor tari si a punctelor slabe ale comunitatii; rolul facilitatorului nu este cel de realiza inventarul, ci de a ghida membrii comunitatii sa-l realizeze ca grup, de aceea in special procesul de realizare a inventarului este foarte important pentru evaluarea participativa; ca tehnica se foloseste interviul semistructurat; discutia intre participanti are un caracter oarecum liber si le lasa participantilor posibilitatea de a analiza contributia pe care o aduc ei la realizarea inventarului; nu se lucreaza cu o lista de intrebari specifice, dar recomandam pregatirea unei liste cu teme de acoperit, cu care urmeaza sa se lucreze mai departe, astfel incat sa fie acoperite toate subiectele; in lista de teme propuse trebuie sa fie incluse atat calitatile, cat si punctele slabe ale comunitatii. Trebuie sa fie incluse facilitatile de infrastructura disponibile, cat de bine functioneaza sau nu functioneaza acestea, oportunitatile si amenintarile prezente si viitoare.
- Ierarhizarea problemelor - cand se lucreaza in comunitati in care exista grupuri de interes diferite, recomandam sa se realizeze liste cu problemele ierarhizate ale fiecarui grup, dupa care aceste probleme se analizeaza si ierarhizeaza intr-un grup mai mare si mai divers; ierarhizarea problemelor este un mod bun de a incepe o discutie sau un interviu intr-un grup si ajuta la focalizarea discutiei.
- Ierarhizarea in functie de bunastarea materiala – foarte folositoare pentru (1) a descoperi cum definesc membrii comunitatii saracia, (2) a afla cine sunt oamenii cu adevarat saraci din comunitate, (3) stratificarea, ierarhizarea diferitelor exemple de buna-stare; poate fi aplicata cel mai bine atunci cand s-a stabilit deja un contact cu comunitatea; ca tehnica de lucru recomandam realizarea unor cartonase cu numele a mai multe gospodarii din comunitate; se aleg cativa membri din comunitate care vor grupa cartonasele in functie de diferite grade de buna-stare materiala a gospodariilor; cei care au plasat cartonasele in diverse categorii vor explica si care sunt motivele; modul in care participantii grupeaza diversi membri ai comunitatii in categorii si motivele pentru care plaseaza diverse gospodarii in fiecare categorie sunt foarte relevante pentru situatia socio-economica a comunitatii.
- Harta institutionala a comunitatii (diagrama Venn) - presupune o simpla reprezentare a unor cercuri care reprezinta diverse grupuri, organizatii sau institutii active in comunitate; dimensiunea fiecarui cerc reflecta importanta fiecarui grup, organizatie, institutie reprezentate; cu cat este cercul mai mic, cu atat grupul, institutia, organizatia sunt mai putin influente; gradul de intrepatrundere intre doua cercuri reprezinta gradul in care cele doua institutii colaboreaza sau iau decizii impreuna.
- Cafeneaua publica (sursa: www.theworldcafe.com) - metoda de dialog activ, schimb de informatii si gasire de solutii creative de actiune; in general, se foloseste atunci cand o organizatie, o institutie sau autoritate publica doreste sa supuna dezbaterii publice un anume subiect; este si o metoda foarte buna de consultare si participare a publicului la luarea deciziilor.
- Explorarea viitorului (Future Search) - metoda de planificare participativa ce creeaza premizele pentru schimbare, prin construirea unei viziuni si a unui teren de lucru comune pentru diversi factori interesati ai unui sector sau comunitati; ofera posibilitatea oamenilor sa se simta liberi in a-si asuma mai mult control asupra viitorului lor; permite organizatiilor si comunitatilor sa invete mai mult despre ele insele din toate punctele de vedere; cheia este „a impartasi”; atunci cand exploram probleme impreuna cu altii, eliberam energie creativa care poate conduce la proiecte pe care nici unul dintre noi nu le-ar putea realiza singur; metoda de explorare a viitorului nu constituie un substitut pentru planificare rationala, ci mai degraba constituie un cadru pentru a stimula implicarea si angajarea intr-o cauza; permite oamenilor sa depaseasca obstacolele care pot sta in calea punerii in practica a viselor si schemelor, sistemelor si proiectelor, viziunilor si valorilor. Metoda Future Search a fost aplicata pentru prima data in Romania in cadrul conferintei finale a proiectului Fundatiei PACT “Organizatiile comunitare, centre de mobilizare a comunitatii” (finantat de UE prin PHARE 2006), pe tema facilitarii accesului comunitatilor locale la fonduri de dezvoltare.
FILOZOFIA PACT
Fundatia PACT lucreaza direct cu persoane care locuiesc in zonele rurale si in orase mici si medii din sudul Romaniei, incurajandu-le sa se asocieze pentru a crea structuri de societate civila pe care le numim generic organizatii comunitare si pe care le sprijinim sa fie active, eficace si eficiente, sustenabile si vizibile in regiunea lor. Activitatea de baza a Fundatiei PACT este de a crea capacitate in randul cetatenilor preocupati sa ia atitudine si sa se implice in dezvoltarea comunitatilor locale.
Echipa PACT are o experienta de 7 ani (din octombrie 2002) de a sprijini dezvoltarea de grupuri de cetateni in sudul Romaniei, in principal in comunitati rurale. Am lucrat cu aproximativ 90 de grupuri de cetateni in regiunile Muntenia si Oltenia. Aproximativ trei sferturi dintre aceste grupuri si-au mentinut activitatea, s-au inregistrat ca organizatii non-profit si isi continua munca la nivelul comunitatii sau chiar la nivel judetean.
Relatia pe care Fundatia PACT cauta sa o creeze cu organizatiile comunitare cu care lucreaza este una de colaborare, nu de dependenta. Chiar daca initial aceste organizatii pornesc ca simpli beneficiari ai unor programe, Fundatia PACT incurajeaza inca de la inceput o atitudine activa de implicare, pornind de la cerinta ca organizatiile sa completeze formulare de inscriere in vederea procesului de selectie. Fundatia PACT priveste aceasta etapa ca un prim pas in transformarea membrilor comunitatii din beneficiari pasivi in elemente active pentru propria dezvoltare, ca o comunitate. De altfel, interesul si atentia acordate de organizatii acestei prime etape de completare a formularelor de inscriere este un element esential in procesul de selectie. Prin programele sale, Fundatia PACT incurajeaza transferul si castigul de cunostinte in stransa legatura cu exercitiile aplicate, in vederea inradacinarii informatiilor teoretice imbinate cu experientele practice.
Ca strategie organizationala, Fundatia PACT mentine constant legatura si continua sa lucreze cu organizatiile comunitare care participa la programele sau proiectele sale, fie in calitate de beneficiari (oferindu-le asistenta pe diverse activitati sau procese), fie ca parteneri, in vederea intaririi capacitatii acestora astfel incat sa devina actori puternici, vizibili si sustenabili in comunitatile de origine. Fundatia PACT incearca permanent sa sprijine organizatiile cu care lucreaza, sa le ofere noi oportunitati, in conformitate cu nevoile semnalate de acestea, si sa le stimuleze catre derularea de noi activitati in beneficiul comunitatilor lor de origine, care sa devina modele de implicare a cetatenilor in viata propriei comunitati, pentru a produce schimbari pozitive durabile. in acest sens, echipa PACT aduna constant informatii si idei de la organizatiile comunitare, pentru a dezvolta impreuna proiecte si activitati care sa contribuie la dezvoltarea locala.
Prin proiectele si programele sale, Fundatia PACT isi propune sa faciliteze dialogul deschis, colaborarea si parteneriatul intre organizatiile comunitare si autoritatile si institutiile publice locale, oferindu-le oportunitatea sa isi promoveze cauzele si sa aduca subiectele de interes pe agenda publica. Prin capitalul de abilitati si cunostinte de care dispun, organizatiile comunitare constituie o resursa umana si informationala semnificativa, mai ales in calitate de partener al autoritatilor locale si al altor institutii in accesarea de fonduri externe. in viziunea noastra, organizatiile comunitare active, independente si sustenabile devin actori importanti si parteneri de dialog pentru ceilalti actori implicati in procesul de dezvoltare locala, pentru a crea un impact pozitiv in viata comunitatii lor. Cresterea capacitatii lor de a participa activ in luarea deciziilor la nivel local va ajuta organizatiile comunitare sa isi aduca o contributie mai mare si mai semnificativa in dezvoltarea comunitatilor pe care le reprezinta, ceea ce corespunde, in fapt, scopului principal al Fundatiei PACT.
